Nu vreau sa uit ca sunt român

Am urmărit mai acum ceva zile în urma fermitatea cu care președintele Traian Băsescu a declarat la Budapesta: „Ținutul Secuiesc nu va avea niciodată autonomie teritorială“.
Întrebat de un jurnalist maghiar când va fi conferită autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc, președintele Traian Băsescu a răspuns că acest lucru nu se va întâmpla niciodată. „România este definită ca stat unitar suveran şi nu cred că vreun politician român ar avea o altă abordare decât Constituția“, a declarat preşedintele Traian Basescu la finalul unei întrevederi cu omologul său maghiar. Şeful statului a subliniat faptul că România nu va accepta conceptul de drepturi colective pentru minorităţi, dar, în schimb, România susţine fără rezerve drepturile individuale. Băsescu a arătat că minorităţile recunoscute oficial în România au dreptul de a studia în limba maternă, de a-şi păstra cultura şi de a fi reprezentate politic în Parlament. Pe de altă parte, preşedintele Băsescu a declarat că este un „susţinător fervent“ al sporirii autonomiei locale în mod egal pentru toţi cetăţenii României. „Eu consider că, în mod egal, toţi cetăţenii României, indiferent de naţionalitate, au nevoie de un grad ridicat de autonomie“, a declarat preşedintele. La rândul său, preşedintele maghiar a declarat că relaţiile dintre România şi Ungaria sunt bune, dar acest fapt nu înseamnă că cele două state nu pot avea opinii diferite. Solyom a arătat că Ungaria nu pune la îndoială faptul că politica României în privinţa minorităţilor corespunde normelor europene. Președintele ungar a arătat că unele state europene, precum Finlanda sau Spania, recunosc drepturi colective pentru minorităţi, iar altele, ca şi România, susțin drepturile individuale. „În mod practic, autonomia culturală este recunoscută şi de România, diferența este că România nu o recunoaște ca un drept colectiv, ci ca un drept individual“, a arătat Solyom. Acesta a spus că este dreptul suveran al fiecărui stat de a recunoaşte sau nu principiul drepturilor colective, ceea ce nu înseamnă că Ungaria nu va continua să susțină autonomia teritorială a minorității maghiare din România în cadrul limitelor impuse de Constituția română.

Am auzit de multe ori ca a fi naționalist sau chiar mai rău extremist nu e ceva ce poate fi acceptat de gândirea modernă , ca nu trebuie sa ne murdărim cu astfel de gânduri care vin din negurile întunecate ale istoriei . As avea însa , o mulțime de întrebări pe care le-as adresa oricărui roman de etnie maghiara dar ma opresc în a mi le exprima și va rog sa citiți Despre „drepturile” românilor din Ungaria după care putem purta o discuție despre naționalism și extremism , despre ce e bine sau ce e rău ,despre suferință, adevăr , minciuna, despre istorie sau poate despre sacrificiul unei națiuni răstignite pe crucea Europei mai bine de 700 de ani .


Pentru a fi mai elocvent cu ceea ce se întâmpla cu românii din din Ungaria și care sunt drepturile lor acolo, uitați se pare de toți cei care ne numim români , va prezint doar un mic fragment din articolul pe care va invit sa-l citiți cu multa, foarte multa atenție.

"
Despre „drepturile” românilor din Ungaria

Articol aparut in Condeiul Ardelean, scris de doamna Laura Ignuta

După ce am citit, în luna august, declaraţiile ambasadorului Ungariei la Bucureşti, aflat la plimbare prin Covasna, m-a lovit curiozitatea de a afla care sunt acele drepturi ale românilor din statul vecin pe care şi le doreşte ambasadorul pentru etnicii unguri din România. M-am apucat să citesc editorialele doamnei Eva Iova, ziarist la publicaţia „Foaia românească” din Ungaria. Şi iată ce am descoperit. În primul rând, românii din Ungaria sunt privaţi de dreptul la nume. În buletinele ungureşti, românii din Ungaria au numele maghiarizate.

Astfel, dacă pe copilul tău îl cheamă Ion Ardelean, numele său apare în buletin şi în toate documentele oficiale Argyelan Janos; dacă se numeşte Ion Cosma, va fi înscris cu numele Kozma Janos. Un exemplu evident şi care poate fi verificat mai uşor datorită notorietăţii purtătorului este cel al regizorului român din Ungaria Cornel Mândruţău, care apare peste tot cu numele de Mandruczo Kornel. Rog pe tovarăşul ambasador să ceară buletinul unui cetăţean român de origine maghiară din România şi să se uite bine şi îndelung la el.
Apoi, să se ducă acasă şi să ceară buletinul unui cetăţean ungur de origine română şi să facă aceeaşi operaţiune. Apoi, să mai discutăm despre cine are drepturi şi privilegii şi cine nu. Şcoala aşa-zis românească a românilor din Ungaria există doar cu denumirea. Ce se petrece în fapt în aceste şcoli? Limba română are alocate pe săptămână cam atâtea ore câte aveam eu de limba franceză învăţând la un liceu de filologie. În rest, toate materiile se predau în ungurește..."

Nu sunt nationalist , nici extremist dar voi deveni pentru ca voi vreți asta !!!